Obiceiurile Cotidiene și Riscul de Atac de Panicǎ: Impactul Tehnologiei și al Stresului

Atacurile de panică pot strica nu doar o zi, ci chiar săptămâni întregi. Deși pot exista cauze evidente, cum ar fi un divorț sau pierderea locului de muncă, un șir lung de obiceiuri cotidiene pot contribui semnificativ la declanșarea acestora, de la ieșitul în aer rece până la turnarea unei cești de cafea. Conform specialiștilor, aceste episoade intense de anxietate sunt uneori confundate cu atacurile de inimă, deoarece simptomele se suprapun. Astfel, atât atacurile de panică, cât și problemele cardiace pot provoca hiperventilație, dureri în piept, transpirație sau greață, ceea ce adaugă un strat suplimentar de confuzie și frică pentru cei afectați.

Actrița Elizabeth Olsen a împărtășit recent că trecerea de la un mediu cald la unul rece îi cauzează atacuri de panică, un exemplu ilustrativ al modului în care schimbările de temperatură pot influența starea de bine psihică. Statisticile arată că unul din zece americani suferă anual de cel puțin un atac de panică, iar 33% dintre americani experimentează aceste episoade în decursul vieții lor. Perioada de recuperare după un atac de panică poate fi comparată cu o mahmureală, lăsând persoana afectată cu oboseală, migrene și un sentiment profund de epuizare emoțională și fizică.

Potrivit terapeutei Attiya Awadallah, care lucrează cu tineri din Generația Z, una dintre cele mai mari cauze ale atacurilor de panică este chiar teama de a avea un atac de panică. Această anxietate anticipatorie face ca organismul să reacționeze extrem de intens la cea mai mică senzație de disconfort. Frica de atacurile de panică sau de amenințări percepute determină organismul să producă substanțe chimice precum adrenalină, dopamină și serotonină, ceea ce poate agrava simptomele.

Schimbările bruște de temperatură, cum ar fi trecerea rapidă de la un mediu rece la unul cald și invers, pot duce la creșterea ritmului cardiac și disconfort fizic, ceea ce contribuie și el la senzația de panică. Procrastinarea, adică amânarea sarcinilor, este un alt factor care poate contribui la apariția atacurilor de panică. Fiecare sarcină amânată generează o acumulare de anxietate, presiunea crescândă culminând adesea în momente neașteptate de panică.

În plus, săritul meselor, o practică popularizată în special de celebrități, poate avea un impact negativ asupra sănătății mintale. Acest comportament duce la eliberarea hormonilor de stres, ceea ce, la rândul său, crește nivelul de anxietate.

Experții recomandă, de asemenea, reducerea timpului petrecut pe telefoanele mobile, subliniind că tehnologia modernă poate suprastimula creierul. Exponerea constantă la știri negative și informații alarmante contribuie la creșterea stresului și anxietății, amplificând riscul de atacuri de panică. Astfel, gestionarea obiceiurilor zilnice și a timpului petrecut în fața ecranelor devine crucială pentru menținerea sănătății mintale.